Uncategorized

Când Rănile Sunt Strigăte de Ajutor: Sprijinind Adolescenții În Lupta Cu Self-harm-ul

Self-harm-ul sau auto-rănirea este o formă de comportament autodistructiv care implică cauze deliberate de rănire fizică. Această problemă poate fi dificil de înțeles și abordat, în special pentru părinții care descoperă că propriul lor adolescent se implică în astfel de acțiuni. În acest articol, ne propunem să oferim îndrumări și strategii eficiente pentru a sprijini adolescenții care se automutilează și pentru a încuraja alternative mai sănătoase de gestionare a emoțiilor și a stresului.

Ce înseamnă self-harm-ul?

Self-harm-ul se referă la orice acțiune deliberată care are scopul de a provoca durere fizică. Această problemă nu este exclusiv specifică adolescenților și poate afecta atât fetele, cât și băieții. Cel mai comun tip de automutilare întâlnit este tăierea sau zgârierea pielii cu obiecte ascuțite precum cuțite sau lame de ras. Cu toate acestea, există și alte forme de automutilare, cum ar fi arderea pielii cu țigări sau brichete, lovirea corpului sau mușcarea pielii.

De ce adolescenții apelează la asta

Self-harm-ul nu indică faptul că adolescenții sunt nebuni sau sinucigași, cum spun unii. De fapt, automutilarea poate fi o modalitate de a face față sentimentelor puternice și dificultăților emoționale. Adolescenții care se rănesc pot experimenta o senzație temporară de eliberare emoțională prin provocarea durerii fizice. De asemenea, acest comportament le poate oferi o iluzie de control asupra propriilor emoții și trăiri interne.

Cum poți ajuta un adolescent aflat în această situație

  1. Comunicarea deschisă și non-judecătoare:
    • Stabilește o atmosferă sigură și receptivă pentru discuție.
    • Ascultă cu atenție și fără a-i judeca experiențele și emoțiile adolescenților.
    • Evită reacțiile de panică sau furie, deoarece acestea pot înrăutăți situația.
  2. Educarea ta și a celor din jur:
    • Informează-te despre automutilare și motivele din spatele acestui comportament.
    • Împărtășește informațiile cu alți adulți responsabili care interacționează cu adolescentul (profesori, consilieri școlari).
  3. Căutarea ajutorului profesional:
    • Recomandă-i adolescenților să solicite sprijinul unui specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un terapeut.
    • Ajută-l pe adolescent să găsească un specialist potrivit și să realizeze programările necesare.
  4. Construirea unui mediu sigur:
    • Identifică și elimină obiectele sau situațiile care pot facilita actele de automutilare.
    • Asigură un mediu în care adolescentul se simte susținut și în siguranță.
  5. Dezvoltarea strategiilor de adaptare sănătoasă:
    • Încurajează adolescentul să găsească alternative sănătoase pentru a face față stresului și emoțiilor intense.
    • Explorează împreună activități care pot reduce tensiunea și promova bunăstarea mentală, cum ar fi exercițiile fizice, exprimarea artistică sau jurnalul.

Auto-rănirea reprezintă o problemă complexă și delicată, iar sprijinul din partea părinților și profesioniștilor în sănătate mintală este esențial în recuperarea și gestionarea acestei situații. Prin comunicare deschisă, educație și furnizarea de resurse adecvate, putem ajuta adolescenții să înțeleagă că există alternative mai sănătoase și eficiente de gestionare a emoțiilor și a stresului. Împreună, putem oferi suportul necesar pentru ca adolescenții să-și recapete controlul asupra vieții lor și să se îndrepte spre o viață mai echilibrată și fericită.

Post Tags :

Contact

Programeaza-te!